nxietatea este definită ca o teamă fără obiect, o anticipare a unui pericol care nu are un contur clar. Evenimentele din ultima vreme au trezit probabil în toți o stare mai mică sau mai mare de anxietate, care poate fi amplificată de faptul că suntem obligați să întrerupem activitățile sociale și comunicarea față în față cu prieteni sau familie. Și mai ales, nu știm cât va dura situația asta.
Izolarea ne face să experimentăm situaţii şi trăiri neobişnuite pentru mulţi dintre noi. Distanţarea socială nu este tocmai prielnică, mai ales dacă nu ştii cum să o gestionezi, iar astfel poate fi un declanşator al depresiei, iar în cazul persoanelor care suferă de tulburări alimentare, o reală problemă.
Pentru cei pe care pandemia i-a prins în cuplu, izolarea în același domiciliu poate fi o grea încercare de a rezista 24/7 sau, din contră, o ocazie de a-și petrece cât mai mult timp împreună.
Cu toții ne doream o pauză, în care să nu mai vedem pe nimeni, să nu mai auzim de nimeni, să nu mai muncim, pur și simplu să ne închidem în casă. Acum, când s-a întâmplat asta, din cauza coronavirusului, apar tot felul de reacții: unii sunt mulțumiți că pot sta în familie și pot să rezolve o mulțime de treburi casnice, alții simt că se sufocă în casă, alții se ceartă nonstop cu partenerul și cu copiii, alții au atacuri de panică și anxietatea sau chiar depresia a pus stăpânire pe ei.
CE AVEM DE FACUT IN IZOLARE?
- Incepe prin a inspira profund, numărând încet până la patru. Îți ții respirația, apoi, respiri, eliberând aerul, numărând din nou încet până la patru. Repetă de câteva ori. Ține mâinile pe abdomen pentru a fi sigur că tragi aerul din abdomen și nu din piept.
- Dacă ești într-un cuplu ostil, cu strategii defensive când vă certați, de tipul „Tu întotdeauna…”, „ Tu niciodată…” sau într-un cuplu ostil-detașat – resemnare în conflicte – încearcă să-ți amintești că atunci când simți o emoție intensă și începe un conflict, ai nevoie de timp pentru a te calma, astfel încât să nu escaladeze.
- Pune întrebări deschise despre dorințele, gândurile, emoțiile partenerului, de genul: „Cum te-ai simțit azi?”, „Ce ți-ai dori să facem împreună?”, „Unde ai vrea să călătorim atunci când vom putea merge?”.
- Transformăm ceea ce este negativ și generator de tensiune, în ceva pozitiv și generator de satisfacție și stabilitate. Adică, vom lua gândul ”nu pot să ies din casă” și îl vom transforma în ”sunt în siguranță la mine acasă și mă bucur de timpul petrecut în căminul meu, alături de familia mea”. La fel putem proceda cu orice alte gânduri negative și repetitive.
5. Încearcă să nu stai toată ziua conectat la știri. E ok să te informezi, dar nu citi sau urmări doar știri despre asta. Oboseala pe care o să o simți la finalul zilei contribuie la starea de anxietate, iar creierul tău va prelucra informația în somn, fără să te odihnești.
6. Locuiești singură? Poți vorbi la telefon cu cei dragi, prin mesaje, iar mai toți prietenii au grupuri pe Whatsapp sau Messenger-ul de Facebook. Cine te împiedică să fii mereu în contact cu ei, chiar și online? În plus, ai nevoie de această conectare emoțională.
7. Caută pe internet și vei găsi o mulțime de muzee care oferă gratuit tururi virtuale. Piese de teatru se joacă cu sala goală, dar sunt transmise online pentru spectatori. Aici e necesar să cumperi bilet. Dar poate ai un teanc de cărți care așteptau demult să fie citite. Filme de care nu aveai timp, conferințe tentante, hobby-uri indoor pe care le amânai.
8. Cu siguranță că cei foarte mici vor fi foarte încântați de prezența părinților acasă. Nu mai este nevoie să petreacă cel mai mult timp cu bunica, cu bona sau cu altă persoană în grija căreia au fost lăsați. Vor petrece mai mult timp cu mama și cu tata și vor avea ocazia sa-i vada pe aceștia împreună ceea ce va avea beneficii asupra relației de atașament.
