Menopauza vine cu o serie de modificari in organism, insa acestea nu se manifesta numai la nivelul corpului, ci si la nivelul mintii. Menopauza poate determina aparitia atacurilor de panica sau poate chiar dezvoltarea unei tulburari de panica.

Depresia afectează până la 25% din femei, un procentaj destul de mare față de rata depresiei depistată în rândul bărbaților. Aceasta face parte din categoria de boli care afectează foarte mult activitatea zilnică a persoanei în cauză.

Menopauza nu este un eveniment fiziologic acut, ci mai degrabă unul secvențial, care  include câteva perioade distincte:

 

  • Premenopauza – cu o durată de 4-6 ani (media este de 2 ani), este o perioadă de tranziţie în care, ciclurile devin neregulate, creşte frecvenţa ciclurilor anovulatorii (fără eliminarea unui ovul), iar producţia de estrogen scade.
  • Postmenopauza – aceasta este perioada de 12 luni ȋn care femeia nu are deloc menstruație
  • Menopauza propriu-zisă – ȋncetarea definitivă a funcțiilor ovariene

Dificultățiile psihologice şi emoționale apar cu precădere ȋn primele două etape, iar riscul de a dezvolta o tulburare afectivă datorată acestei perioade, scade odată cu instalarea menopauzei propriu-zise.

În această etapă, nivelul estrogenului (hormon feminin) o ia vertiginos în jos, acest lucru favorizând apariția bolilor de inimă. În mod normal, estrogenul are rol în scăderea nivelului de colesterol „rău” (LDL), prevenind astfel depunerile de grăsimi pe artere și menținându-le astfel elastice și sănătoase.

Deficitul de estrogen poate avea un impact și asupra țesutului osos, însă durerile articulare nu au legătură în mod direct cu schimbările care au loc în timpul menopauzei, precum fluctuațiile nivelului de estrogen. Și totuși s-a observat că simptomele menopauzei, cum ar fi bufeurile, transpirațiile nocturne și starea de depresie, pot fi asociate și cu durerile articulare la femeile aflate la menopauză.

Menopauza poate avea o multime de simptome diferite, deoarece estrogenul (principalul hormon care se reduce in organism in timpul menopauzei) afecteaza aproape tot organismul, inclusiv creierul si emotiile. Simptomele menopauzei pot dura multi ani de zile, chiar si decenii. Mai mult decat atat, este posibil ca aceste simptome sa fie sesizabile inca din timpul perimenopauzei.

În mod normal, simptomele menopauzei debutează după vârsta de 45 de ani, însă există şi cazuri când ele încep chiar mai devreme, avansând pe măsură ce capacitatea de reproducere a organismului se apropie de final. Efectele acesteia pot fi uneori deranjante, având în vedere că schimbările hormonale pot provoca probleme cu somnul, bufeuri etc., însă potrivit doctorul american Karen Deighan, ca să treci peste ele cu uşurinţă totul ţine doar de atitudine.

Menopauza poate reprezenta un factor declansator al atacurilor de panica. Cercetatorii au descoperit ca modificarile hormonale specifice acestei perioade din viata femeii cresc riscul de tulburare de panica si de anxietate, in general.

In timpul menopauzei, nivelul de estrogen si progesteron fluctueaza, acest lucru avand un impact major asupra corpului, dar si asupra starii de spirit.

Estrogenul inhiba productia de cortizol, cunoscut si sub denumirea de “hormon al stresului”.  Atunci cand nivelul de estrogen scade, lucru care se petrece la menopauza, nivelul de cortizol creste, la fel si tensiunea arteriala si nivelul de zahar din sange, marind riscul de atac de panica.

Mai mult decat atat, estrogenul are un efect major si asupra serotoninei, care este la randul ei responsabila pentru starea de spirit si voia buna. Drept urmare, nivelul de estrogen care scade dramatic determina scaderea nivelului de serotonina, cauzand astfel o stare de spirit instabila, care predispune la anxietate si atacuri de panica.

Progesteronul, hormon care inregistreaza, de asemenea, o scadere la menopauza, contribuie si el la instalarea tulburarii de panica. Acest hormon are un efect calmant asupra individului, iar atunci cand lipseste cauzeaza predispozitie pentru starile anxioase.

Cum se manifesta un atac de panica la menopauza?

Este foarte posibil ca femeia sa observe ca are o stare subita si intensa de ingrijorare sau anxietate, are senzatia ca lucrurile se vor sfarsi aici si acum. Simptomele fizice pot fi uneori:

•    palpitatii la inima
•    disconfort sau dificultate in respiratie
•    ameteala
•    slabiciune
•    transpiratii
•    greata
•    o senzatie de furnicaturi in maini sau picioare.

Femeile in varsta care sufera de simptomele asociate menopauzei ar trebui evaluate pentru stabilirea diagnosticului de depresie, in special daca acestea au probleme financiare sau alt timp de probleme majore in ceea ce priveste viata de zi cu zi,” recomanda Dr. JoAnn Pinkerton, medic ginecolog si directoarea centrului North American Menopause Society.

Depresia nu este o schimbare de dispozitie, ci o tulburare mentala definita prin senzatia de tristete apasatoare ce dureaza cel putin doua saptamani, apare in lipsa unei cauze specifice si interfereaza cu toate aspectele vietii de zi cu zi, adauga Dr. Pinkerton.

In ceea ce priveste tratamentul, studiile efectuate pe aceasta tema nu au dovezi concluzive pentru a sustine terapia hormonala ca tratament al depresiei, desi aceasta poate insoti tratamentul antidepresiv si consilierea de specialitate, sunt de parere cercetatorii.

In cazul unei depresii severe, medicamentele antidepresive pot corecta dezechilibrul chimic din organism si scadea frecventa aparitiei bufeurilor.

Pentru forma mai usoare de depresie sunt recomandate remediile naturiste pe baza de plante, precum sunatoare, dar si terapia comportamentala si schimbarea stilului de viata pot fi de mare ajutor in prioritizarea sarcinilor si exercitarea activitatilor de rutina in viata de zi cu zi pentru eliminarea stresului si imbunatatirea dispozitiei zilnice.

Deși există anumite tratamente care pot soluționa depresia, multe femei preferă să se chinuie inutil și să pună pe seama vârstei aceste stări neplăcute.

Printre simptomele depresiei la menopauză, putem numi:

  • o stare de tristețe și deprimare care durează de mai mult de două săptămâni
  • diminuarea interesului pentru a realiza anumite activități
  • reducerea sau creșterea excesivă a apetitului
  • schimbări în orarul de somn
  • senzația de oboseală continuă
  • sentimente de vinovăție sau chiar senzație de inutilitate
  • stare de nervozitate, de nerăbdare și sufocare
  • dificultate în concentrare

Cercetările recente au constatat că apariţia depresiei la femei în perioada menopauzei, poate fi influenţată de următorii factori psihosociali:

  • Existența unei tulburări afective anterioare
  • Atitudine negativă faţă de menopauză şi faţă de procesul de îmbătrânire
  • Nivel de stres ridicat
  • Tulburări de somn
  • Experienţierea unor simptome mai severe ale menopauzei
  • Menopauză precoce
  • Lipsa de activitate fizică
  • Fumatul
  • Nemulţumirea ȋn relaţiile sociale/cu relaţia de partener/lipsa unei relaţii de parteneriat
  • Stres marital şi violenţă în familie
  • Nivel educaţional mai scăzut
  • Statut socio-economic scăzut/şomaj